Când Murphy face ecou la mine în viață

Am deschis calculatorul, decisă să scriu ceva „cu greutate”, important, serios, dar... s-a produs primul eveniment despre care vă voi vorbi. Așa că am decis să fac o sfântă recapitulare a evenimentelor nefaste, constante, repetitive, care mi se întâmplă în mod enervant și dureros de supuse legilor lui Murphy. Doamne, dar mereu, mereu???? Adică, chiar mereu???

Calculatorul.... iubitul meu calculator portabil, luat în rate, plătit cu bani grei (vorba vine) și sudoarea frunții. Când îl deschid, se petrece un fenomen incredibil și etern. Acum sunt două cazuri:
1. deschid calculatorul și rămân ca proasta în fața lui să îl privesc, așteptând să se încarce si spyware-ul, ultimul program care se incarcă la mine. În acest caz, nu se întâmplă nimic. Cu o precizie uimitoare și destul de repede, calculatorul meu se deschide. Pornește. Funcționează în condiții optime.
2. deschid calculatorul și nu rămân ca proasta în fața lui. Îmi spun: „Anca, două minute, cât se deschide calculatorul, fă ceva util!!!” Chit că mă duc la baie (da, este o chestie utilă), îmi pun o ceașcă de cafea, deci mă duc în bucătărie, pregătesc mașina, fac cafeaua și o iau cu mine (frige, nu pot să o beau imediat), chiar dacă pur și simplu rămân lângă calculator, dar mă uit în altă parte, cum ar fi la televizor, calculatorul meu SE BLOCHEAZĂ!!!! Pot să lipsesc un minut, cinci minute sau jumătate de oră, când mă întorc calculatorul meu nu numai că nu este pornit, dar este și blocat!!! Invariabil!!! Mereu!!! E ca și când știe dacă mă uit la el sau nu!! E totul o chestiune de contact vizual!

Momentele în care ies cu prietenii... Ieșim în oraș seara... Ori este o petrecere, ori mergem la o bere, ori ce știu eu, îmi petrec ziua gândindu-mă cum să mă machiez și să mă îmbrac. (da, știu, chestii de femeie). Ajung acasă și încep să mă aranjez, îmi pun în ordine părul și îmi scot hainele din dulap. Atunci descopăr (dar mereu, nu doar o singură dată) că bluza sau pantalonul sau rochia sunt fie murdare, fie pătate iremediabil, fie descusute pe undeva. Și toate celelalte surogate care ar putea să le înlocuiască par să fie de neutilizat din motive similare. Mereu. Mie niciodată socoteala de acasă nu mi se potrivește cu cea din târg. Și îmi dau seama după ce am făcut machiajul și coafura. Adică la spartul târgului!

Asta de două ori am încercat să o fac în cinci ani, de două ori a ieșit în același fel și nu știu când mă voi încumeta încă o dată. Am ajuns de la muncă mai repede și am decis să pregătesc totul pentru o cină romantică, cu care să îmi surprind soțul. Mâncarea lui preferată, vin la rece (contrar celor care spun ca vinul se bea la temperatura camerei, mie îmi place rece), lumânărele parfmate împrăștiate peste tot, ținute adaptate pentru ocazie, în fine, cred că ați înțeles ideea. Și cu zece minute înainte ca soțul meu să ajungă acasă după calculele mele, m-a sunat să îmi spună că mai întârzie la muncă. Cred că am spus totul despre bunele mele intenții. Am rămas ca proasta în mijlocul camerei, cu telefonul la ureche, gândindu-mă cu ce să îmi ocup timpul până avea să ajungă el. Bineînțeles că planul a fost doar amânat cu ceva timp, nu anulat cu totul, dar.... Și aceste două dăți au fost și singurele dăți în absolut când el a întârziat din cauza muncii. Nu e așa că sunt norocoasă??

Alt caz... Eu stau toată ziua pe internet, după cum se vede. La muncă am acces la internet și acasă la fel. Când sunt acasă nu deschid mai niciodată calculatorul, prefer să îmi petrec altfel timpul decât în fața ecranului, dar am internet pus. (Chiar și acum, sunt la muncă. Majoritatea postărilor le public de la servici :D) Uneori mi s-a întâmplat să îmi rămână chestiuni nerezolvate: un mail urgent pe care trebuia să îl trimit, un răspuns urgent pe care trebuie să îl dau, poze sau alte informații pe care trebuia să le trimit, și în toate aceste cazuri, ghiciți ce, nu mi-a mers internetul acasă. Adică, dacă vreau să fac orice prostie, merge perfect, dar daca am nevoie de internet cu motive serioase, atunci pot fi sigură că există o problemă și internetul nu va funcționa. Amin!

Aceeași poveste și cu semnalul la telefon. De câte ori aștept un telefon important, sunt într-o zonă fără semnal sau se fac lucrări pe linie și nu este semnal sau mai știu eu ce, cert este că exact când am nevoie de mobil, al meu devine complet inutil. A, da, sau i se termină bateria. Mereu i se termină bateria.