Pe 17 noiembrie, 2004, se stingea din viata Grigore Bostan, unul din cei care promovau cu dragoste romanitatea in Bucovina de Nord. Impreuna cu sotia sa s-a ocupat de folclorul si creatia litarara din Cernauti. Dupa moartea sa, Lora Bostan, sotia lui, a ramas sa duca mai departe de una singura planurile de viitor pe care la inceput le facea impreuna cu Grigore Bostan.
Anca-Elena Cojocaru: La sfarsitul lunii mai a acestui an a avut loc, la initiativa dumneavoastra, prima editie a Festivalului international de creatie literara de la Cernatuti "Grigore Bostan. Acest festival a fost sprijinit de Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni si Consulatul General al Romaniei. Ati intampinat dificultati din partea statului ucrainean?
Lora Bostan: Acest festival de creatie literara studenteasca, cu invitati din rindul studentilor din diferite tari, Macedonia, Bulgaria, Romania, a fost spijinit de conducerea Universitatii din Cernauti si cenaclul "Mircea Streinu", la care predau cursuri de literatura moderna, din secolul XX. Acest cenaclu a realizat ceea ce dorea Grigore Bostan. El mereu a dorit ca valorile sa se cunoasca intr-un climat al lor si acesta sa fie un catalizator pentru creatii mai mari, mai valoroase. Nu am avut probleme la realizare. Am primi salile principale, dar finantarea, asa e, a fost facuta de cei care se afla pe langa Ministerul de Externe al Romaniei, ce sustin romanii de pretutindeni. Din partea celor de la Cernauti a fost lansata ideea ca vor sustine lansarea tuturor materialelor lui Grigore Bostan intr-o antologie. Duna Anul Nou va fi predata pentru a vdea lumina tiparului.
A.E.C: In anul 2000, impreuna cu Grigore Bostan, ati publicat o sinteza a literaturii romane din nordul Bucovinei, "Pagini de literatura romana. Bucovina, regiunea Cernauti". Aveti alte planuri literare asemanatoare?
L. B: E o intrebare care ma atinge la suflet. De ce? Deoarece anul viitor, in septembrie, spre sfarsitul lunii, orasul Cernauti va implini o cifra tot atat de mare ca si orasul Iasi, 600 de ani. Pentru aceasta sarbatoare si a noastra a romanilor, deoarece avem radacini puternice acolo, s-au realizat studii stiintifice. Impreuna cu regretatul Grigore Bostan am inceput un studiu numit "Patrimoniul cultural romanesc, regiunea Cernauti". In prima parte sint prezentate realizarile stiintifice romanesi ale Facultatii de Litere pana in anul 1940, fiindca sint date care nu se cunosc. De acolo a pornit Sextil Puscariu, de acolo au pornit alte personalitati. A doua parte prezinta literatura de dupa cel de al doilea razboi mondial, cu tablete, portrete ale scriitorilor si fragmente din cele mai rerezentative opere. In acest spatiu se prezinta cultura romana intr-un spatiu interetnic. Se demonstreaza ca romanii au valor, al caror fir il continua generatiile tinere.
Problema cartii romanesti in nordul Bucovinei - una nerezolvata
A.E.C:Mergind pe aceasta idee, care sint conditiile in care isi desfasoara activitatea scriitorii de limba romana din zona bucovineana?
L. B.:Conditiile sint greutatile de editare ale unei carti. In primul rand, nu exista editura in limba romana si in al doilea rand nu pot gasi sponsorizari pentru ca aceste carti sa apara. Problema cartii romanesti in nordul Bucovinei ramane una nerezolvata.
A.E.C:Cum vedeti dumneavoastra literatura tanara care se scrie in Bucovina acuma fata de cea care se scrie aici, in Romania?
L.B.: In cei 12 tineri care s-au prezentat la festivalul acesta bucura faptul ca nu se scrie numai poezie. Studnetii au inceput sa faca si eseistica, dar incetul cu incetul incepe sa se infiripe si genul epic. Eu nu gasesc o deosebire intre poezia de ultima ora, tanara, care se scrie acum in Romania, si cea din Bucovina. Poate faptul ca s-a trecut la grafia latina si ca se recunosc si se studiaza valorile romanesti, nu mai exista acea deosebire sau ramanere in tiparele traditionale. Se inscriu in tiparele moderne, postmoderne pe care le are literatura romaneasca actuala.
A.E.C: Sinteti doctor docent al Catedrei de Romana si Clasica de la Cernauti. Care este cea mai grea parte a activitatii de descal si de istoric literar pe care o desfasurati?
L.B.: In calitatea de dascal, cea mai mare problema e atunci cand eu nu am numarul necesar de carti pentru ca studentii sa ia contact cu opera aceasta literara, sa o recepteze la justa valoare. Mai lipsesc inca cartule lui Blaga, Arghezi, Sadoveanu. E vorba de literatura romana pe care trebuie sa o parcurga, pentru ca o poarta mai departe apoi ca dascali. In al doilea rand, lipsa unei legaturi cu colegi de la alte universitati. In ultimul timp s-a realizat numai la frontiera Cernautiului, cu universitatea din Suceava. Insa in Romania sint centre universitare mai puternice, mai vechi, cum ar fi acesta de la Iasi, de la Bucuresti. Legatura cu ele ar insemna o evolutie, iesirea noastra din acest microclimat din nordul Bucovinei. Imi place sa predau. Imi place literatura. Chiar daca toti care se duceau atunci la facultate alegeau rusa, fiindca se spunea ca sectia aceasta a noastra nu are nici un viitor, am ales romana. Am rezistat totusi pana astazi si vom rezista si mai departe. Pentru asta muncim toti intelectualii si vom duce pana la capat aceasta realizare.
A.E.C:Considerati ca tinerii de astazi sint interesati de a continua aceasta munca de mentinere a romanismului?
L.B.: Sint, sint si chiar sintem mandri ca avem o concurenta din partea acestor tineri. Sint tineri care pot scrie si minuie destul de bine condeiul, chiar si la publicistic, in articole literare. Ne bucura, fiindca dupa noi mai vine o generatie care va fi generatia secolului XX. Prin aceasta literatura romaneasca dn Bucovina de nord va fi perpetuata in continuare. / Anca-Elena Cojocaru
Postări
