Păcăleala săptămânii de muncă

Luni dimineața... Doamne, cât sunt de obosită! De aș mai fi avut o zi de odihnă, ar fi fost mai bine! Dimineață m-am trezit atât de greu, nu reușeam pur și simplu să deschid ochii. de ce este luuuniiii??

Marți dimineața... Mâine este miercuri, deci mijlocul săptămânii, deci am ajuns la jumătatea săptămânii, deci e aproape ajunsă duminica, deci e aproape terminată tortura... Deci marți sunt somnoroasă, nervoasă, dar plină de speranțe.

Miercuri dimineața... Jumătatea săptămânii, deci e aproape gata, sunt tot obosită, mă trezesc tot greu, dar... speranța e mai multă decât ieri.

Joi dimineața. E aproape gataaa!!! Trebuie să fiu ocupată, să mă agit un pic, așa timpul trece mai repede și reușesc să ajung mai repede la ziua de vineri, când este la un pas de a fi gata săptămâna mea de muncă. Hai, Anca, hai, vei reuși să ajungi la vineri.

Vineri dimineața... Yupiiiii, vineri, vineri, mâine e sâmbătă. Cu cât trece mai repede, ajung mai repede la sâmbătă, ajung mai repede la duminică, pot să dorm deci mai mult. Daaaaa!!, daaaa, cu cât sunt mai activă, cu atât timpul va fugi, așa că să îmi suflec mâinile și să mă pun pe treabă!!! Hai!!!

Sâmbătă dimineața... Mă trezesc fără probleme, foarte fericită. Mâine e duminică. La muncă sunt solară, fericită, veselă, comunicativă, reușesc cu adevărat să dau ce e mai bun din mine. Duminica... ce zi minunată va urma.... Doamne, sâmbăta este cea mai frumoasă zi din cele când se muncește, urmează o zi de odihnă!!! Daaa!!!

Duminică dimineața... Deși nu am pus ceasul să sune, m-am trezit cu jumătate de oră mai devreme decât de obicei, din obișnuință. Și sunt nervoasă, mâine este luni....