simbolul porumbelului

"În evoluţia semnificaţiilor simbolice ale acestei păsări se observă mai multe straturi,

unele sensuri ţinând de epoca păgână, altele au fost aduse o dată cu răspândirea crestinismului. Cele mai vechi reprezentări ale porumbelului datează din Mesopotamia. În religia aramaică,

porumbelul e dedicat zeiţelor Anat si Istar — care patronează dragostea si fecunditatea.

În Grecia si Roma antică este pasărea consacrată Afroditei (Venerei), simbolizând dragostea fericită.

Perechea de porumbei constituie la multe popoare un exemplu al dragostei împărtăsite sau al armoniei conjugale, în lirica românească e o metaforă preferată a potrivirii celor doi îndrăgostiţi:

,,C-amândoi ne potrivim,

Si la ochi si la sprâncene,

Ca doi porumbi la pene;

Si la ochi si la uitat,

Ca doi porumbei la stat"

Cu inimă de porumbei (hulubi) se fac descântece si farmece de dragoste; figurine de aluat în formă de porumbei se pun în uncropul consumat de miri si de nuntasi în ceremonialul nupţial din Bucovina.

În crestinism, simbolismul porumbelului, pasărea ce încarnează pe Sfântul Duh, preia, pe de o parte, semnificaţia mediteraneană a iubirii (într-o formă sublimată) asociată porumbelului, iar pe de altă parte continuă o tradiţie a poporului evreu, unde se presupune că el a fost cândva o pasăre totemică.

În episodul cu Arca lui Noe, porumbelul este purtătorul ramurii de măslin ca simbol al păcii, armoniei si speranţei. Este un simbol al purităţii morale a omului, debarasat de tot ce e terestru si de păcat. Este inima celor drepţi, iar ochii porumbelului reprezintă un termen de comparaţie pentru un om luminat si pur. Alături de reprezentarea pestelui si a mielului, porumbelul este unul din cele mai vechi simboluri ale crestinismului. în simbolismul Sf. Treimi reprezintă Sfântul Duh.

Porumbelul si crinul — Bunăvestirea;

12 porumbei —apostolii.

în credinŃele poporului e o pasăre benefică „plăcută lui Dumnezeu", dracul

nu se poate preface în porumbel.

în simbolistică alchimistă e pasărea lui Hermes

si semnifică spiritul eliberat de materie."

Ivan Evseev, "Dictionar de simboluri şi arhetipuri culturale", ed. Amarcord, Timisoara, 1994, pag 148.